Un turn (de la Palazzo Vecchio), doo prințese, niciun prinț 🙄 – bifat.
Doo catedrale: Santa Maria del Fiore (lăsând caterinca la o parte asta mi s-a părut impresionantă) și încă una, am uitat cum o chema – bifat.
Un pod de piatră (Ponte Vecchio) care nu s-a dărâmat, cum zice cântecul, nici măcar când au pășit prințesele pă el, ci rezistă de pă la 1345 – bifat
Un palat, al familiei Medici, mai pă sărăkie așa (ce să îi fac io dacă l-am văzut după ăla de la Versailles și după Palatul Regal de la Madrid?!) M-am tot văitat ca vreau înapoi banii pă biletul plătit de prietena mea 😂, până m-a liniștit fi-miu (bine că i iel diștept) și mi-a explicat ca la fraieri că o fi fost familia Medici jmekeră pă Renaștere, da’ totuși n-a fost familie regală. După aia am zis “ura” și “ce palat drăguț!” 🙄
O toaletă dintr-o gară (nu dăm nume, să n-o facem de rahat 😃 unde am plătit de patru ori cu două carduri ca să ne spălăm două persoane pe patru mâini (ați înțeles tot, da?!) 😂
Pozele alea turistice le păstrez pentru când m-o apuca nostalgia. Mai revin eu cu ele. Stați p-aproape, mâine vă încânt cu alte povești încântătoare despre frumoasa Italie în care mă mai plimb două zile.
